Andaluzia: In cautarea palatului Alhambra din Granada

Am pornit dimineata, inainte de 8, spre palatul Alhambra din Granada ce se vedea atat de aproape de hotel. Am fost cazati in Centru, langa Gran via de Colon, marele bulevard ce se opreste in fata catedralei din Granada. Masina, parcata in apropierea hotelului, am luat-o doar cu gandul de a pleca direct dupa palat mai departe in explorarea Andaluziei.


Alhambra

Dar nu a fost ziua noastra, nu ni s-au aliniat astrele si ne-a mers prost, foarte prost: GPS-ul ne-a inselat, harta ne-a lasat balta si putinii oamenii pe care i-am gasit la acea ora pe strada ne-au indrumat gresit asa ca ne-am pierdut. Am ratacit doua ore prin oras, prin centrul lui, pe la periferie, pe stradutele inguste ale cartierului alb care se intinde la poalele Alhambrei, frumosul Albaicin. Abia la 10 am ajuns in parcare la Alhambra, prea tarziu pentru a mai prinde bilete la palatul Nazaries. Mi-a parut rau ca nu l-am vazut, dar nu mi-a parut rau de ratacirile prin Albaicin. Am vazut prin aburul diminetii strazile lui prea mici pentru masini, casele lui imaculate, vechi, privelistea orasului la rasarit, copiii veseli mergand la scoala, am simtit cum prinde viata cartierul alb. Stradutele din Albaicin se inghesuie una intr-alta si sunt facute parca sa sfideze masinile – le lasa cu greu sa treaca, le ocolesc, uneori chiar le lovesc, le amagesc ca au ajuns la palat si apoi brusc le indeparteaza de acesta. Cu masina sunt un cosmar, pe jos – un vis. Parca inca nu s-au obisnuit cu trecerea timpului si cu inventiile omului asa ca il primesc cu drag doar pe picioarele lui.


Albaicinul pe fereastra



Strada in Albaicin

La ora 10:00 lasam masina in parcarea palatului Alhambra din Camino viejo del cementerio si ne indreptam cu speranta in suflet spre casa de bilete. Deja se imparteau cele pentru intrarea in palatul Nazaries de la 14:30, iar pe net nu se mai gaseau de doua saptamani. Nu am avut noroc pentru ca s-au terminat cu cateva persoane inaintea noastra. Nu a fost sa fie! Am platit cei 7 euro pentru a vedea celelalte frumuseti ale Alhambrei (gradinile Generalife, palatul Charles V si fortareata Alcazaba). Numele palatului vine de la pamantul rosu din care este facut, pamant ce aminteste de soarele desertului, ca intregul ansamblu de la marginea Granadei. Palatul Nazaries este cunoscut pentru minunatele mozaicuri care ii impodobesc peretii si faimoasa Patios de los leones, cu fantana strajuita de lei.


Palatul Nazaries

Veche, austera, arida, fortareata Alcazaba a fost construita intr-o pozitie strategica pentru a domina vaile dimprejur. O plimbare pe zidurile ei de aparare si urcarile in turnurile inalte sub soarele de octombrie au fost ca o drumetie in desert. Lumina orbitoare, peretii ce o reflectau, culorile pamantii - nisipiu, bej, rosiatic si placerea apei reci de fiecare data cand imi simteam gura uscata este tot ce-mi amintesc de aici – desert, desert, desert. In orice moment ma asteptam sa-mi intre nisip in ochi. Senzatia era diminuata doar de casele albe din Albaicin care se vedeau jos, de cealalta partea a raului, prea jos ca sa nu ma ia ameteala cand imi indreptam privirea spre ele si de crestele albe din Siera Nevada, incarcate cu zapada.


Fortareata Alcazaba



Intrarea in Alcazaba



Crestele din Siera Nevada

Inca un palat? Daca nu reusisem sa intram la Nazaries, parca nici nu ma mai interesau alte palate, dar am intrat totusi. Nu-i un palat obisnuit. Este o piata mare, rotunda, inconjurata de camerele dispuse pe doua etaje. Din desert am pasit parca direct in Roma, intr-un Colosseum redus sau un Pantheon cu un oculus cat tavanul.

Oaza din mijlocul desertului de la Alhambra sunt gradinile Generalife. Oarecum separate de restul Alhambrei, odata intrat aici nu ai mai vrea sa iesi. Constructiile nu mai sunt de piatra rosiatica, ci din gard verde, dar sunt la fel de migalos finisate. Aici nu mozaicurile dese sau tavanele inalte dau maretia, ci apa care se strecoara in toate colturile posibile si te invaluie cu susurul clar. In marea de verdeata o singura cladire se ridica modesta printre atatia arbori: palatul Generalife. Nu are insa de ce sa se simta mai prejos: coloanele atent sculptate, covorul de zale din piatra de pe pereti, ferestrele acoperita de dantela care ascund usor Albaicinul de jos pot concura oricand cu cealalta parte a Alhambrei, cea cu palatele maiestoase. Aici am stat cel mai mult, plimbandu-ne prin labirintul de plante si ape impletite armonios.


Palatul Generalife



Gradinile Generalife



Detaliu de Alhambra

Dupa o jumatate de zi am parasit cu inima stransa Alhambra si ne-am indreptat spre agitatie orasului. Constructorii s-au gandit bine: ca socul sa nu fie prea puternic, odata iesit din basmul de la Alhambra trebuie sa strabati o padure deasa ca sa ajungi la poalele dealului, dand intr-una dintre stradutele inguste care se termina la celalalt capat in aglomeratia specifica unui loc turistic. Am ajuns in scurt timp in fata Catedralei din Granada, o imensitate ascunsa intre cladiri, imposibil de estimat ce dimensiuni are pentru ca privirea nu o poate cuprinde intreaga din niciun punct. Am platit taxa de intrare de 4 euro si inauntru ne-am lasat ochii sa exploreze cat mai multe dintre detaliile de pe pereti, de pe usi si de pe tavane. Seamana mult cu celelalte catedrale pe care le-am vazut in alte orase catolice.


Catedrala din Granada vazuta de sus



Catedrala din Granada in interior

Aproape la apus am ajuns in sfarsit la masina abandonata in parcarea palatului Alhambra, pe alta parte decat cea pe care plecasem. Am lasat Granada in spate cu o urma de regret gandindu-ma ca cine stie cand ne vom mai revedea, dar si cu un strop de bucurie, recapituland in minte ce urma in zilele urmatoare.

Intrarea in palatul Alhambra se face prin mai multe puncte, odata ce ai biletul cumparat. Harta detaliata se poate gasi aici. Daca vrei insa sa cumperi bilet de la fata locului, casele de bilete se afla doar la poarta dinspre parcare. Am stat in Alhambra de la ora 10:00 pana la ora 14:30, fara a vizita insa si palatul Nazaries. daca ar mai fi fost timp ne-am fi plimbat prin cartierul Sacromonte si am fi vizitat si Manastirea Cartuja.

Harta Granadei cu obiectivele marcate:

View Andalusia in a larger map